1. M-a intrebat cineva…

intr-un call, vazand tabloul cu Michael Jordan in spatele meu, de ce il tin acolo, ce reprezinta pentru mine. 

Citatul de langa imagine, care nu se vede in calls, este raspunsul. 

“I have something more important than courage. I have patience. I will become who I know I am”. 

E mai deep decat pare la prima lectura. 

In primul rand pentru ca la mine curajul e foarte sus in lista. 

In al doilea rand pentru ca am o lipsa cronica de rabdare. 

Puse intr-o comparatie suna a prioritizare.  

“I will become who I know I am", e formulare care iti ridica stacheta foarte sus. E ca si cum e deja scris la tine, e done deal, trebuie doar sa mai umpli timpul intre acum si atunci, momentul de dupa “I will become”. 

2. Azi a fost prima data dupa foarte mult timp cand am trait cu impresia ca am trimis newsletter-ul desi nu o facusem. 

Mi-am filmat linistit podcasturile si bucuros de cum au iesit, am stat de vorba cu baietii la studio si apoi am venit la hotel.

M-am mai intrebat o data in lift daca am trimis 2idei si, cumva, m-am convins pe mine ca am facut-o. 

Mereu mi-am dorit sa fac multe si cum am prins niste timp liber am inghesuit ceva acolo. 

Primesc tot mai multe semne ca ar trebui sa renunt la practica asta. 

La mijloc e de fapt un bias: tot timpul pare ca exista timp in viitor astfel ca spunem da si aruncam totul in calendarul pe saptamana sau luna viitoare. 

Par departe. 

Pe maine, 

Vlad

P.S. "The history of every day. — What is the history of every day in your case? Look at your habits that constitute it: are they the product of innumerable little cowardices and lazinesses, or of your courage and inventive reason?"