1. Ce te-au uimit mai…
mult de-alungul vremii: oamenii sau evenimentele?
Nu ma asteptam sa vina o pandemie urmata de un razboi la granitele tarii mele.
Dar parca mai viu mi-au ramas in memorie reactiile oamenilor la fiecare din aceste evenimente.
Daca te uiti la istoria ultimilor sute de ani, ca sa nu zic mii, e uimitor cat de departe am ajuns fiind totusi atat de fragili, de tematori.
Suntem concomitent fauritori de inovatie, progres, evenimente extraordinare si totusi profund viciati de ingrijorarea ca s-ar putea incheia viata.
Chiar si cei care nu au mare lucru de pierdut se gandesc la asta.
Cu cat am devenit mai destepti si mai avansati, cu atat ne-am departat de ceea ce popoarele stravechi aveau din plin: o existenta spirituala indeajuns de complexa incat sa le permita sa priveasca posibilitatea sfarsitului cu fruntea sus.
Incapacitatea de a gestiona incertitudinea e pandemia reala a existentei umane moderne.
2. Am citit de 3-4 ori si mi-am dat seama ca nu e mare lucru de adaugat, dar ca trebuie musai sa apara in newsletter:

Pe maine,
Vlad
P.S. “What you do on your ordinary days determines what you can achieve on your extraordinary days.”

