1. Prima amintire pe care…

o am despre ce insemna “o groaza de bani” e din anul 2000, pe cand aveam 12 ani. 

Constantin Schumacher, un mijlocas de la FC Arges venea la Rapid si prima rata din suma de transfer era 2 miliarde de lei. Cand am auzit suma, am avut pe loc doua dileme: 

Cum arata atatia bani la un loc? 

Cum ajungi sa faci atatia bani? 

Tin minte ca aveam 5.000 de lei in buzunar si calculasem ca imi puteam lua destul de multe lucruri. Dar 2 miliarde? Si sa ii dai pe un singur fotbalist de la o echipa unde mai sunt inca vreo 20? Cate alte miliarde ai? 

Curiozitatea asta de copil care descopera lumea e o caracteristica pe care ne-o pierdem cu timpul. 

Cu cat inaintam in varsta suntem tot mai multumiti cu ceea ce deja stim si preferam sa nu ne mai aventuram. 

Asa ajungem sa nu ne mai intrebam cum se poate ca cineva sa stie multe sau sa faca multi bani si sa ne dorim sa si aflam pentru a urma aceeasi cale. Preferam sa conchidem fara nicio utilitate: 

“Sigur i-a furat”

“Citeste, poate de aia stie. Dar eu am timp de citit?”

2. Un lucru pe care l-am invatat vrand-nevrand a fost ca o idee buna care nu este explica indeajuns de clar nu e cu mult mai valoroasa ca o idee proasta. 

In contrapartida, e plin internetul de imbecilitati extrem de bine articulate si care prind la o groaza de oameni. 

E important sa stii sa iti impachetezi produsul chiar daca scopul e sa convingi doi, trei oameni, din cercul de apropiati. 

Pe maine, 

Vlad

P.S. “Just as one candle lights another and can light thousands of other candles, so one heart illuminates another heart and can illuminate thousands of other hearts.”