1. Reusesc sa…

trimit si azi. E 23:11. 

L-am intrebat pe Marc daca a mers vreodata cu trenul. A zis ca nu, asa decizia a fost clara: mergem in Bulgaria, in cantonamentul de la fotbal, cu trenul. 9 ore de la Bucuresti la Varna. 

Toate bune. Aer conditionat, prize, curat, destul de liber. 

Pana cand ne-am trezit stand aiurea intr-un camp de peste o ora. Trenul nu merge, nici aerul nu functioneaza. 30 de grade+. 

Am aflat ca ceva cazuse pe sine si asteptam sa fie ridicat. 

Pe masura ce simteam ca imi creste pulsul, m-am intrebat: 

Daca-s nervos, pe cine sunt? 

Am ce face sa remediez ceva?

Daca nu am ce face, cum pot transforma asta intr-un lucru placut? 

Pe de-o parte a iesit ceea ce tocmai v-am scris: un sistem de intrebari simple pe care sa mi le adresez in genul asta de situatii. 

Ulterior, am deschis tableta si am analizat cu Marc diferite pozitii de sah, mutari si strategii. 

Nu mai stiu daca am plecat dupa 10 sau 40 de minute. 

Mingea e mereu la noi. 

2. Ar trebui sa facem pace cu ideea de diminishing returns in materie de emotii.  

Primii fluturi in stomac sunt adesea all-time high-ul pe care il atingem. Nu pentru ca e marea dragoste intotdeauna ci pentru ca e prima data cand ne incearca respectivul sentiment puternic. 

Primul business care are succes are un impact emotional mai mare decat al treilea chiar daca asta e de 10 ori mai profitabil. 

O sursa sigura de nefericire e sa ne gandim cum putem reintoarce niste sentimente care, prin natura lor, sunt facute sa fie la cele mai inalte cote doar o singura data. 

Pe maine, 

Vlad

P.S. “The questions you ask yourself will largely determine the answers you get. 

“Why am I not successful?” You'll get answers that berate you.

“How can I succeed here?” You'll get answers that push you. Be deliberate in the questions you ask yourself.”