2 Idei: Greu de acceptat

1. Nu obisnuiesc sa…

comentez stiri pe-aici in 2idei, dar la Sibiu a murit un om intr-un autobuz plin cu oameni. 

S-a suit, i s-a facut rau, a lesinat si nimeni nu a facut nimic util timp de 6 statii. 

La capatul liniei, barbatul decedase. 

Eu nu pun botul la truisme, cu atat mai putin la cele de tipul “nu ne mai facem bine". 

Nu. Cred ca si la noi exista oameni buni, oameni mai putini buni si nu e nevoie de niciun tratament ca sa ne facem bine, pentru ca nu suferim de vreo boala ciudata sau cronica. 

Nu stiu cati din zecile de cetateni care s-au perindat prin autobuzul groazei l-au vazut pe cel care, la doar 43 de ani, avea sa moara sub ochii lor, dar acum cateva zile, statistica ne-a jucat o festa. 

O festa care imi e greu sa o accept ca exceptie. 

Daca in Romania suntem mai multi oameni ok decat de cacat, cum s-au nimerit atatia miserupisti, in acelasi timp, fix acolo? 

Par example asta a fost declaratia senina a unuia dintre calatori: 

“Ne-am gândit că, dacă oprește autobuzul, nu mai ajungem acasă.”

El a ajuns acasa si un alt om, roman ca si el, a ajuns la cimitir. 

2. Schimb complet registrul…

Mi-e tot mai clar ca cei care vor invata repede cum functioneaza inteligenta artificiala si ce se poate face cu AI Agents vor deveni a business of 1. 

Un om priceput va putea manageria zeci de agenti in acelasi timp putand sa jongleze cu 4-5 job-uri concomitent, fara sa transpire prea mult.  

Intr-o faza incipienta si la o scara mai mica, deja se intampla. 

Asta va conduce la o explozie a inovatiei, a digitalizarii, a scalabilitatii. 

De aici deriva o crestere a eficientei si a productivitatii. 

Iar din astea cascadeaza cresteri economice pe care eu cred ca nu le-am mai intalnit in decursul vietii noastre. 

Ideea e ca good times are ahead of us desi motorul care le genereaza nu e vizibil. Episod adesea intalnit in evolutia super-tech focused din ultimii 30-40 de ani. 

Pe maine, 

Vlad

P.S. “The mind would rather endure a familiar misery than gamble on an unfamiliar freedom. Even suffering becomes tolerable once it’s predictable. People would rather spend years in misery than risk a few days of pain.”