1. Cred cu tărie că…

una dintre plăgile vremurilor noastre e obsesia pentru detalii mici.

Nu militez pentru ignorarea lor, dar fiind mici sunt mai multe. 

Fiind mai multe, ne aglomerează; iar aglomerându-ne avem tendința de a le prioritiza pentru a scăpa de ele. 

Doar că nu așa funcționează. 

Detaliile mici vin în cascadă peste noi atunci când nu am putut să ne ocupăm de problemele mari. 

Ceea ce noi credem că e soluția (să rezolvăm toate problemuțele) devine de fapt sursa problemei pentru că nu ne mai ocupăm de cele mari care contează. 

În plus, să te preocupe toate răhățelele îți dă o falsă senzație de control asupra propriei vieți. 

2. Viața e pictată, zic stoicii, de culoarea gândurilor noastre. 

Nu putem bloca gândurile nașpa, nu dispar ca prin magie, dar le putem picta în culori mai optimiste. 

Putem să ne uităm înapoi și să vedem cum ceea ce părea de nedepășit a fost totuși rezolvat, că avem o capacitate incredibilă de a înfrunta ce vine spre noi. 

Să realizezi că ai ajuns până în punctul ăsta pentru că ai fost totuși un destul de bun problem solver e un argument valid pentru a picta gândurile din prezent și viitor în culori mai optimiste. 

Pe mâine, 

Vlad

P.S. “We tend to take every precaution to safeguard our material possessions because we know what they cost. But at the same time we neglect things which are much more precious because they don’t come with price tags attached: The real value of things like our eyesight or relationships or freedom can be hidden to us, because money is not changing hands.”