1. Matt Damon a incercat…

prima data sa obtina un rol major in 1988 cand a fost la casting la  “Dead Poets Society". Nu a reusit, dar a continuat. 

In 1995, a aflat despre “Primal Fear” si, convins fiind ca cel care va prinde rolul va exploda, si-a angajat din putinii bani pe care ii avea un profesor care sa-l ajute cu accentul cerut in film. Edward Norton a luat rolul si da, a explodat ulterior. 

In 1997, pentru ca nu reuseau sa ia niciun rol, Damon si Ben Affleck s-au gandit ca singura lor sanse e sa scrie ei insisi un film. 

Asa a aparut “Good Will Hunting, productie care a scris istorie iar de atunci traiectoria carierelor celor doi a fost ascendenta. 

Rar se intampla ca cineva sa vina sa iti dea fix ce ai nevoie, cand ai nevoie. 

Mai greu, dar cu sanse mult mai mari de reusita e sa iti faci culoar singur. 

2. Cea mai…

mare pacaleala este ca avem timp si ne-am spus-o de atat de multe ori incat am si uitat cat de fals este. 

Am citit undeva ca 95% din tot timpul pe care il vom petrece in viata asta alaturi de copiii nostri se intampla pana cand ei implinesc 18 ani. 

Momente care se suprapun si cu varful vietii noastre din mai toate punctele de vedere. 

Aruncam cu timp in stranga si in dreapta pentru ca ne-am obisnuit sa o facem fara sa problematizam ce inseamna asta pe termen lung. 

Pe maine, 

Vlad

P.S. “It’s little we get done for us in this world. It mostly falls on us to go knocking on doors and willing things into existence.”