1. In scoala…

ni se induce constant ideea ca trebuie sa fim cei mai buni. 

Parintii isi intreaba copiii acasa nu cum se simt dupa ce au luat nota 9, ci “dar X cat a luat?”

Ulterior, iesiti in lume, e mai important sa fim diferiti. 

Pentru ca intotdeauna este cineva mai bun decat noi, dar s-ar putea sa nu fie la fel de creativi si imaginativi. 

Valoarea noastra intrinseca nu e niciodata data de un calapod care ni se aplica. 

Valoarea noastra e un cumul de factori, din care cei mai importanti sunt cei subiectivi care nu pot fi masurati cu “rigla". 

Capcana conformismului din frica de a nu gresi ucide magia factorilor subiectivi. 

2. Cititul e terapeutic pentru mine. 

Atunci cand viata mea devine un haos, stiu ca trebuie sa-mi puna castile pentru macar 25 de minute si sa ma scufund in ideile, bine-scrise, ale altora. 

Nu stiu cum e sa te droghezi ca nu am facut-o niciodata, dar o ceasca de ceai negru si o carte buna imi dau o stare care ar putea fi asemanatoare. 

Problema cu cititul e ca nu-ti vine sa te apuci. 

Ii dai greu de gust, dar daca te fortezi putin, e o experienta dupa care tanjesti ulterior.  

De aia cred ca scriu newsletter-ul 2 idei. 

Sa fac si eu pentru altii, ceea ce altii au facut pentru mine. 

Pe maine, 

Vlad

P.S. “In a culture that relentlessly promotes avarice and excess as the good life, a person happy doing his own work is usually considered an eccentric, if not a subversive. Ambition is only understood if it’s to rise to the top of some imaginary ladder of success. Someone who takes an undemanding job because it affords [them] the time to pursue other interests and activities is considered a flake. A person who abandons a career in order to stay home and raise children is considered not to be living up to [their] potential—as if a job title and salary are the sole measure of human worth."

P.P.S Dintr-un motiv sau altul, mailul de ieri nu s-a trimis. Reluam transmisiunea :)